Cerere de chemare în judecată



DOMNULE PREŞEDINTE,



Subsemnatul Brăbete Teeru Valeriu cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin str. ......................................, jud. Mehedinţi, în calitate de parte vătămată într−un interes legitim, chem în judecată următoarele instituţii publice:

  • TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ, cu sediul în Bucureşti str. Calea Dorobanţi nr. 191;
  • RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, cu sediul în Bucureşti str. General Berthelod nr. 60 − 64.

pentru ca, în baza disposizţiilor Legii nr. 554/2004, să dispuneţi soluţionarea cererilor mele adresate celor două instituţii publice pârâte, pe motivul că acestea au refuzat în mod nejustificat să−mi rezolve cererile mele îndreptăţite referitoare la un interes legitim.

Solicit cheltuieli de judecată.

MOTIVELE ACŢIUNII

În data de 25 septembrie 2009, am solicitat prin scrisoare recomandată însoţită de tabele cu 83 de semnătruri din partea cetăţenilor) celor două instituţii pârâte, ca în baza drepturilor constituţionale prevăzute de TITLUL VII art. 150 pct. (1) şi pct. (2)1 , precum şi în virtutea Legii nr. 41/17 iunie 1994 art. 3 pct. (1)2 şi art. 4 pct. (1)3, în calitate de instituţii publice pe care o au de a face cunoscută cetăţenilor posibilitatea de a lua această iniţiativă de revizuire a Constituţiei.

Am arătat atât în scris, cât şi verbal prin intermediul telefonului că potrivit Lege nr. 189/9 decembrie 1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, art. 2 pct. (1)4, trebuie constituit un Comitet de iniţiativă, comitet care consider că trebuie făcut la nivel naţional, acesta să cuprindă cel puţin 10 cetăţeni cu drept de vot din fiecare judeţ pentru ca această acţiune să se legitimeze ca o autentică iniţiativă a noastră a cetăţenilor, şi care nu trebuie să fie alterată de către partidele politice etc.

La această primă solicitare nu am primit răspuns din partea Televiziuni Române, iar Radio România Actualităţi a făcut trimitere la TITLUL VII art. 150 din Constituţie, că va face publică acţiunea numai după strângerea celor 500.000 mii de semnături, ori această instituţie a dat dovadă de rea−credinţă când a făcut trimitere la articolul mai sus menţionat, ca o CONDIŢIE pentru a face publică această iniţiativă.

În data de 11 nov. 2009 (47 zile), am revenit cu aceiaşi solicitare cu scrisoare recomandată către cele două instituţii publice, Radio România Actualităţi a menţinut primul răspuns trimis prin email, iar Televiziunea Română nu a trimis niciun răspuns, solicitării mele.

Consider că prin atitudinea celor două pârâte Televiziunea Română care nu a trimis niciun răspuns solicitării mele, cât şi prin răspunsul trimis de către Radio România Actualităţi, au fost încălcate drepturi fundamentale, prin manifestarea avută, au încălcat cu bună ştiinţă legile mai sus menţionate.

Faţă de cele arătate aduc la cunoştiinţă instanţei câteva motive pentru care consider necesară această iniţiativă:

  • Fiecare popor trebuie să aibă constituţia care îi trebuie, care să fie adaptată realităţilor sociale şi nu unor grupuri de interese, Constituţia nu trebuie plagiată;
  • Constituţia trebuie depersonalizată, ea nu poate fi revizuită de partide politice care au ideologii şi dogme care nu pot acoperi, nevoiile întregii societăţi, o ideologie a unui partid oricare ar fi el nu poate să revizuiască Constituţia, este limitată la acele ideologii şi dogme de partid;
  • Politica actuală nu mai serveşte, în mod adecvat, binele public şi interesul colectivităţii, de aceea este necesar să se acţioneze pentru ca ea să o facă totuşi. Acest lucru presupune însă o schimbare de mentalitate a clasei politice şi a celor care fac din politică o profesie.

Clasa politică s−a dovedit incapabilă să respecte LEGEA, care în mod normal ar trebui să reglementeze relaţiile sociale, s−a dovedit incapabilă să respecte principiul democratic de separare a puterilor în stat prevăzut de TITLUL I art. 1 pct. (4) din Constituţie "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor − legislativă, executivă şi judecătorească − în cadrul democraţiei constituţionale."

Mai mult, dacă în Constituţia din 1991 "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.", era o ÎNDATORIRE FUNDAMENTALĂ prev. de art. 51, în Constituţia revizuită din 2003 devine un PRINCIPIU GENERAL TITLUL I art. 1 pct. (5), care a fost şi este respectat de politicieni aşa cum s−a realizat şi separarea puterilor în stat.

În toţi aceşti ani care au trecut de la REVOLUŢIE, consider că nu am avut parte de democraţie nicio secundă, în numele cărei democraţii am fost conduşi nu se ştie, legile sunt facultative, nu au nicio valoare pentru politicieni. Care sunt adevăratele valori ale poporului român? Care este spiritul poporului nostru? Care sunt idealurile noastre? Ce transmitem generaţiilor viitoare? Ce facem, ne autodistrugem pentru interese meschine?

Sunt câteva din multe alte întrebări la care nu pot găsi răspunsuri, de aceea am apelat la cele două instituţii publice pârâte pentru a da şansa poporului să dezbată cu adevărat LEGEA FUNDAMENTALĂ (prin constituirea COMITETULUI DE INIŢIATIVĂ la nivel naţional), numai poporul poate să spună cu adevărat ce vrea, dacă i se dă şansa corect, fără implicaţi politice…

Refuzul celor două pârte era previzibil, atâta timp cât potrivit Lege nr. 41/17 iunie 1994, CAPITOL III art. 19 pct. (1) şi următoarele prevăd: "Membrii Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv al Societăţii Române de Televiziune, sunt desemnaţi prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor în şedinţa comună a celor două Camere."., deci cele două instituţii se găsesc sub control politic, nu au cum să fie echidistante, nu au cum să fie în slujba poporului atâta timp cât conducerea este numită pe criterii politice.

Şi acesta este un motiv pentru care instanţa să oblige pe cele două pârâte să dea curs cererii mele legitime.

Pentru ca separarea puterilor în stat să se înfăptuiască, trebuie menţionat expres şi modalităţile cum se înfăptuieşte această separare chiar în Constituţie, şi nu o simplă afirmaţie de organizare a statului pe aceste principii (TITLUL I art. 1 pct.(4), ori clasa politică actuală este incapabilă de acest lucru, din acest motiv şi din multe altele, revizuirea Constituţiei (o nouă Constituţie) nu mai trebuie să plece de la politicieni.

În mod normal − LEGISLATIVUL trebuie alcătuit din politicieni care să facă legi în spiritul Constituţiei, care să reprezinte voinţa poporului şi atât, imunitatea parlamentară să fie numai pentru ideile şi convingerile politice, să răspundă ca orice al cetăţean pentru restul faptelor lor dacă încalcă legea, fără prea multe şedinţe din partea lor pentru a acorda dreptul organelor abilitate , să−i cerceteze. De altfel parlamentarii noştrii sau protejat prin art. 72 din Constituţie "dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte", …

EXECUTIVUL să fie numit de LEGISLATIV, dar după numire miniştri să nu mai aibă imunitate parlamentară, să nu mai fie compatibile funcţia de ministru cu cea de parlamentar, să piardă calitatea de parlamentar până la următoarele alegeri, să răspundă pentru faptele şi acţiunile lor, pentru modul cum gestionează destinele ţării…

PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ − să vegheze ca legile să fie respectate întocmai, să vegheze ca nimeni să nu fie deasupra legii, să vegheze ca legile care se dau în parlament sunt constituţionale, să se debaraseze de art. 52 pct. (3) din Constituţie (2003) "Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi−au exercitat funcţia cu rea−credinţă sau gravă neglijenţă." , este un precedent periculos, care pun judecătorii deasupra legii, dacă în Constituţia din 1991 art. 48 pct. (3) "Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare săvârşite în procesele penale.", după cum se poate observa răspunderea statului se generalizează, chiar dacă nu absolvă de vină pe magistrat. De ce nu răspunde statul şi pentru alte categorii sociale?

Preşedintele ţări, potrivit art. 125 din Constituţie, să nu mai aibă dreptul să numească judecători (nimeni nu este de neschimbat), de asemenea potrivit art. 133 din Constituţie "ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.", să nu mai fie numiţi pe criterii politice.

PRESA − să fie cu adevărat independentă, aşa cum am mai afirmat conducerea celor două instituţii publice să nu mai fie numită pe criterii politice. Media privată să respecte legea, patronul nu are dreptul decât la plusvaloare. Dacă presa nu este cu adevărat liberă şi să răspundă numai în faţa LEGII, nu are cum să fie echidistantă şi să observe derapajele din societate…

Aceste puncte şi nu numai, ar trebui dezbătute în mod real de către cetăţeni, de aceea COMITETUL DE INIŢIATIVĂ trebuie lărgit la cel puţin 10 cetăţeni din fiecare judeţ, care să organizeze dezbateri publice locale şi naţionale prin toate mijloacele.

Din aceste motive am apelat la cele două pârâte care au "calitatea de instituţii publice", să promoveze interesul naţional şi nu altceva, această acţiune având un caracter public, de interes naţional nu trebuia refuzată.

În drept − solicit ca în baza Legii nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 262/2007, să obligaţi pe cele două pârâte să dea curs cererii mele legale, de a face cunoscut opiniei publice această acţiune, care are caracter public, este un drept constituţional care nu trebuie refuzat, trebuie lăsat poporul să decidă în cunoştiinţă de cauză.

În dovedirea cererii mele depun recipisele de le recomandatele poştale.

Depun duplicate pentru comunicare.

Depun taxa de timbru de 4 lei.

07 ianuarie 2010

BRĂBETE TEERU VALERIU



DOMNULUI PREŞEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREŞTI SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV