Constituţia din 1866

"Caracterul fără inteligenţă poate mult, dar inteligenţa fără caracter nu valorează nimic. (Cicero)"

CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMANE din 30 iunie 1866

EMITENT: REGELE CAROL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 142 din 13 iulie 1866
Data intrării în vigoare : 13/07/1866


CAROL I
Din graţia lui Dumnezeu şi prin voinţa naţională Domn al Românilor; La toţi de facia şi viitori sanetate:
Adunarea generală a Romanii a adoptat în unanimitate şi Noi sanctionam ce urmează:

TITLUL. I: Despre teritoriul român

ART. 1
Principatele-Unite-Romane constitue un singur Stat indivisibil, sub denumire de România.

ART. 2
Teritoriul României este nealienabil. Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate, de cat în virtutea unei legi.

ART. 3
Teritoriul României nu se pote colonisa cu populatiuni de ginta streina.

ART. 4
Teritoriul este împărţit în judeţe, judeţele în plasi, plasile în comune. Aceste divisiuni şi sub divisiuni, nu pot fi schibmate, sau rectificate de cat prin o lege.

TITLUL II: Despre drepturile Românilor

ART. 5
Romanii se bucura de libertatea consciintei, de libertatea invetamentului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor.

ART. 6
Constitutiunea de facia şi celelalte legi relative la drepturile politice, determin, cari sunt, osebit, de calitatea de Roman, condiţiunile necesarii pentru esercitarea acestor drepturi.

ART. 7
Însuşirea de Roman se dobandesce, se conserva şi se perde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri crestine pot dobîndi impamentenirea.

ART. 8
Impamentenirea se da de puterea leegislativa. Numai impamentenirea asemena pe strein cu Romanul pentru esercitarea drepturilor politice.

ART. 9
Romanul din orice Stat, fără privire către locul nascerei sele, dovedind lepadarea sa de protectiunea streina, pote dobîndi de îndată esercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitore.

ART. 10
Nu exista în Stat nici o deosebire dee clasa. Toţi Romanii sunt egali înaintea legei şi datori a contribui fără osebire la dările şi sarcinile publice. Ei singuri sunt admisibili în funcţiunile publice, civile şi militare. Legi speciale vor determina condiţiunile de admisibilitate şi de inaintare în funcţiunile Statului. Streinii, nu pot fi admişi în funcţiuni publice, de cat încasuri esceptionale şi anume statornicite de legi.

ART. 11
Toţi streinii aflatori pe pamentul României, se bucura de protectiunea data de legi personelor şi averilor în genere.

ART. 12
Tote privilegile, scutirile şi monopolurile de clasa, sunt oprite pentru totdăuna, în Statul Roman. Titlurile de nobleta streina, precum principi grafi, baroni, şi alte asemenea, ca contrarii vechiului asedemint al terei, sunt şi reman neadmise în Statul Roman. Decoratiunile streine, se vor purta de Romani numai cu autorisarea Domnului.

ART. 13
Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit de cat în casurile prevedute de legi şi după formele prevedute de ea. Nimeni nu poate fi oprit sau arestat afară de casul de vina veghiata, de cat în puterea unui mandat judecătoresc motivat şi care trebue sa i fia comunicat la momentul arestării sau cel mult în 24 ore după arestatiune.

ART. 14
Nimeni nu pote fi sustras în contra voinţei sele de la judecătorii ce i da legea.

ART. 15
Domiciliul este neviolabil. Nici o visitare a domiciliului nu se pote face de cat în casurile anume prevedute de legi şi potrivit formelor de ea prescrise.

ART. 16
Nici o pedepsă nu pote fi înfiinţată, nici aplicată de cat în puterea unei legi

ART. 17
Nici o lege nu pote infiinta pedepsa confiscării averilor.

ART. 18
Pedepsa morţii nu se va putea reinfiinta, afară de casurile prevedute în Codul penal militar în timp de resbel.

ART. 19
Proprietatea de orice natura, precum şi tote creanţele asupra Statului, sunt sacre şi neviolabile. Nimeni nu pote fi espropriat de cat pentru causa de utilitate publica legalmentate, constatată, şi după o dreapta şi prealabilă despăgubire. Prin causa de utilitate publica urmează a se înţelege numai comunicatiunea şi salubritatea publica, precum şi lucrările de aperarea terei. Legile esistente privitore la aliniarea şi lărgirea stradelor de prin comune, precum şi la malurile apelor ce curg prin sau pe lenga ele remen în vigore. Legi speciale vor regula procedura şi modul expropriatiunei. Libera şi neimpedicata întrebuinţare a rîurilor navigabile şi flotabile, a soselelor şi altor cai de comunicare este de domeniul public.

ART. 20
Proprietatea data teranilor prin legea rurală şi despăgubirea garantată proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi nici odată atinse.

ART. 21
Libertatea consciintei este absolută. Libertatea tutulor cultelor este garantată întru cat însă celebratiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxa a resaritului este religiunea dominanta a Statului roman. Biserica ortodoxa romana este şi remane neaternata de orice chiriarhie streina, pastrandusi însă unitatea cu biserica ecumenica a resaritului în privinta dogmelor. Afacerile spirituale, canonice şi disciplinare ale bisericei ortodoxe Romane, se vor regula de o singura autoritate sinodala centrala, conform unei legi speciale. Mitropolitii şi episcopii eparhioti ai bisericei ortodoxe romane sunt aleşi după modul ce se determina prin o lege specială.

ART. 22
Actele Statului civil sunt de atributiunea autoritatei civile. Întocmirea acestor acte va trebui sa proceda în tot-dăuna benedictiunea religiosa care pentru căsătorii va fi obligatore, afară de casurile ce se vor prevedea prin anume lege.

ART. 23
Invetamentul este liber. Libertatea invetamentului este garantată întru cat esercitiul ei nu ar atinge bunele moravuri sau ordinea publica. Represiunea delictelor este regulată numai prin lege. Se vor infiinta treptat, şcoli primare în tote comunele României. Invetatura în scolele Statului se da fără plata. Invetatura primara va fi obligatorie pentru ţinerii Romani, pretutindeni unde se vor afla instituite şcoli primare. O lege specială va regula tot ce priveşte invetamantul public.

ART. 24
Constitutiunea garanteza tuturor libertatea de a comunica şi publica ideile şi opiunile lor prin graiu, prin scris şi prin presa, fiecare fiind respundetor de abusul acestor libertăţi în casurile determinate prin Codicele penal, care în acesta privinta se va revisui şi complecta, fără însă a se putea restringe dreptul de sine, sau a se infiinta o lege esceptionala. Delictele de presa sunt judecate de juriu. Nici censura, nici o alta măsura preventivă pentru aparitiunea, vinderea sau distribuţiunea ori-carei publicaţiuni nu se va putea reinfiinta. Pentru publicaţiuni de jurnale nu este nevoe de autorisatiunea prealabilă a autoritatei. Nici o cauţiune nu se va cere de la diaristi, scriitori, editori, tipografi şi litografi. Presa nu va fi supusă nici o data sub regimul avertismentului. Nici un jurnal sau publicaţiune nu va putea fi suspendate sau suprimate. Autorul este respundetor pentru scrierile sele, era în lipsa autorului sunt respundetori sau girantul sau editorul. Veri ce jurnal trebue sa aibă un girant responsabil care sa se bucure de drepturile civile şi politice.

ART. 25
Secretul scrisorilor şi al depeselor telegrafice este neviolabil. O lege va determina responsabilitatea agenţilor guvernului pentru violarea secretului scrisorilor şi depeselor încredinţate poştei şi telegrafului.

ART. 26
Romanii au dreptul d-a de aduna pacinici şi fără arme, conformându-se legilor cari regulează esercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul de cesiuni întru acesta nu este trebuinta de autorisatiune prealabilă. Acesta dispositiune nu se va aplica şi întrunirilor în loc deschis, cari sunt cu totul spuse legilor politienesci.

ART. 27
Romanii au dreptul a se asocia, conformându-se legilor cari regulează esercitiul acestui drept.

ART. 28
Fiecare are dreptul d-a se adresa la autorităţile publice prin petitiuni subsrise de către una sau mai multe persone, neputend însă petitiona de cat în numele subscrisilor. Numai autorităţile constituite au dreptul de a adresa petitiuni în nume colectiv.

ART. 29
Nici o autorisatiune prealabilă nu este necesară pentru a se esercita urmăriri contra funcţionarilor publici pentru factele administraţiunei lor de părţile vetamate, remaind încă neatinse regulile speciale statornicite în privinta ministrilor. Casurile şi modul urmăririi se vor regula prin anume lege. Dispositiuni speciale în condicele penal vor determina penalităţile prepuitorilor.

ART. 30
Nici un Roman fără autorisatiunea guvernului nu pote intra în serviciul unui Stat fără ca însuşi prin acesta sa-şi perda naţionalitatea. Estradarea refugiatilor politici este oprită

TITLUL III: Despre puterile Statului

ART. 31
Tote puterile Statului emană de la naţiune care nu le pote esercita decât numai prin delegaţiune şi după principiile şi regulile asedete în Constitutiunea de facila.

ART. 32
Puterea legislativă se esercita colectiv de către Domn şi representatiunea nationala. Representatiunea nationala se împarte în duoe Adunări: Senatul şi Adunarea deputaţilor. Ori-ce lege cere învoirea a căror trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu pote fi supusă sanctiunei Domnului de cat după ce va fi discutat şi votat liber de majoritatea ambelor Adunări.

ART. 33
Initiativa legilor este data fie-căreia din cele trei ramure ale puterei legislative. Totuşi orice lege relativă la veniturile şi cheltuelile Statului sau la contingentul armatei, trebue sa fiee votată mai anteiu de Adunarea deputaţilor.

ART. 34
Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate, se face numai de puterea legiuitoare.

ART. 35
Puterea esecutiva este încredinţată Domnului, care o esercita în modul regulat prin Constitutiune.

ART. 36
Puterea judecătorească se esercita de Curţi şi Tribunale. Hotărârile şi sentinţele lor se pronuncia în virtutea legei şi se esecuta în numele Domnului.

ART. 37
Interesele esclusive judeţene sau comunale se regulează de către consiliurile judeţene sau comunale după principiile asedete prin Constitutiune şi prin legi speciale.

CAP. 1
Despre representarea naţională

ART. 38
Membrii amândurora Adunărilor represinta naţiunea, era nu numai judeţul sau localitatea care i-a numit.

ART. 39
Şedinţele Adunărilor sunt publice. Cu tote aceste fiecare Adunare se formează în comitet secret, după cererea preşedintelui sau a dece membri. Ea decide în urma cu majoritate absolută deca şedinţa trebue redeschisă în public asupra aceluias obiect.

ART. 40
Fiecare din Adunări verifica titlurile membrilor sei şi judeca contestaţiunile ce se ridica în acesta privinta.

ART. 41
Nimeni nu pote fi tot-o-data membru al uneia şi al celei-alte Adunări.

ART. 42
Membrii uneia sau celei-alte Adunări numiţi de Guvern într-o funcţiune salariata, pe care o primesc, încetează de a fi deputaţi şi nu-şi reiau esercitiul mandatului lor de cat în virtutea unei noua alegeri. Aceste dispositiuni nu se aplica ministrilor. Legea electorală determina incompatibilităţile.

ART. 43
La fiecare sesiune, Adunarea deputaţilor îşi numesce preşedintele, vicepreşedinţii şi compune biuroul seu.

ART. 44
Senatul alege din sinul seu pe Preşedintele şi pe ce duoi Vice-Presedinti ai sei, cum şi pe cei-alţi Membrii ai Biroului seu.

ART. 45
Ori-ce resolutiune este luată cu majoritatea absolută a sufragelor, afară de cea ce se va statornici prin regulamentele Adunarei în privinta alegerilor şi presentatiunilor. În cas de impartela a voturilor propositiunea în deliberatiune este respinsă. Nici una din Adunări nu pote lua ua resolutiune deca majoritatea Mambrilor sei nu se gesesce întrunită.

ART. 46
Voturile se dau prin sculare şi şedere, prin viu graiu sau prin scrutin secret. Un project de lege nu pote fi adoptat de cat după ce s-a votat articol cu articol.

ART. 47
Fie care din Adunări are dreptul de ancheta.

ART. 48
Adunările au dreptul de a amenda şi de a despărţi în mai multe ărţi articolele şi amendamentele propuse.

ART. 49
Fie care membru al Adunărilor are dreptul a adresa Ministrilor interpelări.

ART. 50
Oricine are dreptul a adresa petitiuni Adunărilor prin midlocirea biuroului sau a unuia din membrii sei. Fie care din Adunări are dreptul de a tramite Ministrilor petitiunile ce-i sunt adresate. Miniştrii sunt datori a da esplicatiuni asupra coprinderii lor ori de câte ori Adunările ar cere-o.

ART. 51
Nici unul din membrii uneia sau celei-alte Adunări nu pote fi urmărit sau prigonit pentru opiniunile şi voturile emise de densul în cursul esecritiului mandatului seu.

ART. 52
Nici un membru al uneia sau celei-alte Adunări, nu pote în timpul sesiunei, sa fie nici urmărit, nici arestat în materie de represiune, de cat cu autorisatiunea Adunării din care face parte, afară de casul de vina vedita. Detenţiunea sau urmărirea unui membru al uneia sau celei-alte Adunări este suspendată în tot timpul sesiunei, deca Adunarea o cere.

ART. 53
Fiecare Adunare determina prin regulamentul seu, modul după care ea îşi esercita atribuţiunile.

ART. 54
Fiecare din Adunări delibereza şi iau resolutiunile lor separate, afară de casurile anume specificate în Constitutiunea de facia.

ART. 55
Fiecare din ambele Adunări are dreptul esclusiv, de a esercita propria sea poliţie prin Preşedintele ei, care singur, după încuviinţarea Adunării, pote da ordin guardei de serviciu.

ART. 56
Nici o putere armata nu se pote pune la uşile sau în jurul uneia sau alteia din Adunări, fără învoirea ei. SECŢIUNEA I: Despre adunarea deputaţilor

ART. 57
Adunarea deputaţilor se compune de deputaţi aleşi în modul indicat mai jos:

ART. 58
Corpul electoral este împărţit în fiecare judeţ, în patru colegiuri.

ART. 59
Fac parte din anteiul colegiu acei cari au venitu fonciar de 300 galbeni în sus.

ART. 60
Fac parte din al duoilea colegiu, acei cari au un venit fonciar de 300 galbeni în jos pene la 100 inclusiv.

ART. 61
Fac parte din al treilea colegiu al oraşelor, comercientii şi industrialii cari plătesc către Stat o dare de 80 lei. Sunt scutiţi de cens în acest colegiu, tote profesiunile liberale, oficerii în retragere, profesorii şi pensionării Statului.

ART. 62
Aceste trei colegiuri aleg direct: Cele duoe d-anteiu câte un deputat fiecare, era cel de al treilea, precum urmează: Bucuresci sese; Iaşi patru; Craiova, Galaţi, Ploesci, Focsani, Barlad, Botosani câte trei; Pitesci, Bacau, Brăila, Roman, Turnu-Severin câte duoi; era cele alte câte unul; peste tot cinci-deci şi opt. Tote oraşele unui district formează un singur colegiu cu oraşul de resedinta.

ART. 63
Fac parte din colegiul al patrulea toţi aceia cari plătesc o dare către stat ori cat de mica şi care nu intra în nici una din categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al duoilea grad un deputat de district.

ART. 64
Censul nu se pote dovedi de cat prin rolul de contributiune, chitanţele sau avertismentele din partea implinitorilor de dări pe anul încetat şi pe anul corent.

ART. 65
Legea electorală hotarasce tote cele-alte condiţiuni cerute de la alegatori precum şi mersul operaţiunilor electorale.

ART. 66
Spre a fi eligibil trebue:

  1. A fi Roman de nascere, sau a fi primit marea impamentenire.
  2. A se bucura de drepturile civile şi politice.
  3. A avea versta de duoe-deci şi cinci ani împliniţi.
  4. A fi domiciliat în România. Legea electorală va determina incapacităţile.

ART. 67
Membrii Adunarei deputaţilor sunt aleşi pentru patru ani.

SECŢIUNEA II: Despre senat

ART. 68
Membrii senatului se aleg câte duoi de fiecare judeţ: unul de colegiul anteiu compus-de proprietarii de fonduri rurale din judeţ cari au un venit fonciar de trei sute galbeni cel pucin; cel-alt de al duoilea colegiu al oraşelor resedinte compus din proprietarii de nemiscatore avend un venit fonciar de 300 galbeni în jos, comform art. 70. Venitul se dovedeece prin rolurile de contributiune.

ART. 69
Aceste duoe colegiuri voteza separat şi aleg fiecare câte un representant la Senat.

ART. 70
În oraşele unde nu s-ar găsi un numer de 100 alegatori pentru a forma cel dal duoilea colegiu, acest număr se va complecta cu proprietarii judeţului, posedannd un venit fonciar între 300 şi 100 galbeni, preferindu-se pururea cei mai greu impusi şi orasanii asupra proprietarilor de moşii.

ART. 71
Deca între cei mai greu impusi ar fi mai mulţi cu acelaşi venit, şi deca prin numerul lor ei ar coversi pe cel cerut pentru complectarea colegiului, eliminarea prisosului se va face prin tragere la sorţi.

ART. 72
Legea electorală determina cele alte condiţiuni cerute de la alegatori, precum şi mersul operaţiunilor electorale.

ART. 73
Universităţile din Iaşi şi Bucuresci tramite fiecare câte un membru la Senat, ales de profesorii universitatei respective.

ART. 74
Spre a putea fi ales la Senat este nevoe:

  1. A fi Roman de nascere sau naturalisat.
  2. A se bucura de drepturile civile şi politice.
  3. A fi domiciliat în România.
  4. A avea varsta de 40 ani.
  5. A avea un venit de orice natura de 800 galbeni, dovedit în modul prevedut de Art. 64.

ART. 75
Sunt dispensaţi de acest cens:

  1. Preşedinţii sau Vice-preşedinţii ai vre unei Adunări legislative.
  2. Deputaţii cari au făcut parte din trei sesiuni.
  3. Generalii.
  4. Colonelii ce au o vechime de trei ani.
  5. Cei ce au fost Miniştri sau agenţi diplomatici ai terei.
  6. Cei ce vor fi ocupat în timp de un an funcţiunile de President de Curte, de Procuror General, de Consilier la Curtea de Casatiune.
  7. Cei cu diploma de doctorat sau de licenţiat de orice specialitate cari în timp de sese ani vor fi esercitat profesiunea lor.

ART. 76
Vor fi de drept membri ai Senatului:

  1. Moştenitorul Tronului la versta de 18 ani, însă el nu va avea vot deliberativ de cat la versta de 25 ani.
  2. Mitropolitii şi episcopii eparhioti.

ART. 77
Membrii Senatului nu primesc nici o donatiune nici indemnitate.

ART. 78
Membrii Senatului se aleg pe 8 ani şi se inoesc pe jumătate la fiecare patru ani prin tragere la sorţi a unui membru de fiecare judeţ.

ART. 79
Membrii esiti sunt reeligibili.

ART. 80
La cas de disolutiune Senatul se reinoesce în întregul sau.

ART. 81
Ori-ce întrunire a Senatului afară de timpul sesiunei Adunarei deputaţilor este nulă de fel

CAP. 2
Despre Domn şi Miniştri

SECŢIUNEA I: Despre Domn


ART. 82
Puterile constituţionale ale Domnului sunt ereditare, în linie coboritore directa şi legitima a Mariei Sele Principelui Carol I. de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitura şi cu esclusiunea perpetua a femeilor şi coboritorilor lor. Coboritorii Mariei Sele vor fi crescuti în religiunea ortodoxa a resaritului.

ART. 83
În lipsa de coboritori în linie barbatesca ai Mariei Sele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai în varsta dintre fraţii sei sau coboritorilor acestora, după regulile statornicite în articolul precedent. Deca nici unul d-între fraţii sau coboritorii lor nu s-ar mai găsi în viata, sau ar declara mai dinainte, ca nu primesc Tronul, atunci Domnitorul va putea numi succesorul seu dintr-o dinastie suverana din Europa cu primirea representatiunei naţionale, data în forma prescrisă de art. 84 Deca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.

ART. 84
La cas de vacanta a Tronului ambele Adunări se întrunesc de îndată într-o singura Adunare, chiar fără convocatiune, şi cel mai tardiu pene în opt dile de la întrunirea lor, aleg un Domn dintr-o dinastie suverana din Europa occidentala. Presenta a trei pătrimi din membri cari compun fia-care din ambele Adunări, şi majoritatea de duoe treimi a membrilor presenti sunt necesare pentru a se putea procede la acesta alegere. La cas când Adunarea nu se va fi făcut în termenul mai sus prescris, atunci în a noua di la amedi, Adunările întrunite vor pasi la alegere ori-care ar fi numerul membrilor presenti şi cu majoritate absolută a voturilor. Deca Adunările s-ar afla disolvate în momentul vacantei Tronului, se va urma după modul prescris la art. următor. În timpul vacantei Tronului, Adunările întrunite vor numi o Locotenenta Domnesca compusa din trei persone care va esersita puterile Domnesci pene la suirea Domnului pe Tron. În tote casurile mai sus aretate votul va fi secret.

ART. 85
La moartea Domnului, Adunările se întrunesc chiar fără convocatiune, cel tardiu 10 dile după declararea mortei. Dacă din intemplare ele au fost disolvate mai-nainte, şi convocatiunea lor a fost otarita în actul de disolvare pentru o epoca în urma celor 10 dile, atunci Adunările cele vechi se aduna pena la întrunirea acelora cari au a le înlocui.

ART. 86
De la data mortei Domnului şi pana la depunerea juramentului a succesorului seu la Tron, puterile constituţionale ale Domnului sunt esercitate în numele poporului Roman de miniştri intruniti în consiliu şi sub a lor responsabilitate.

ART. 87
Domnul este major la versta la 18 ani implinti. La suirea Sa pe Tron, el va depune mai inteiu în sinul Adunărilor întrunite următorul jurament: "Jur de a păzi Constitutiunea şi legile poporului Roman, d-a menţine drepturile lui naţionale şi integritatea teritoriului."

ART. 88
Domnul în viata fiind, pote numi o Regenta compusa de trei persone, care după mortea Domnului sa esercite puterile Domnesci în timpul minoritatei succesorului Tronului. Acesta numire se va face cu primirea representatiunei naţionale, data în forma prescrisă la art. 84 din Constitutiunea de facia. Regenta va esecuta tot de o data şi tutela succesorului Tronului, în timpul minorităţii acestuia. Deca la mortea Domnului, Regenta nu s-ar găsi numita şi succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o Regenta, procedând după formele prescrise la art. 48 din Constitutiunea de facia. Membrii regentei nu intra în funcţiune de cat după ce vor fi depus solemn, înaintea ambelor Adunări întrunite juramentul prescris prin art. 87 din Constitutiunea de facia.

ART. 89
Deca Domnul se afla în imposibilitate de a domni, Miniştrii, după ce au constat legalmente acesta imposibilitate, convoc îndată Adunările. Acestea aleg Regenta care va forma şi tutela.

ART. 90
Nici o modificatiune nu se pote face Constitutiunei în timpul Regentei.

ART. 91
Domnul nu va putea fi tot-de-uadata şi şeful unui alt Stat fără consimtimentul Adunărilor. Nici una din Adunări nu pote delibera asupra acestui obiect, deca nu vor fi presenti cel pucin duoe treimi din membrii cari le compun şi otararea nu se pote lua decât cu duoe treimi din voturile Membrilor de facia.

ART. 92
Persona Domnului este neviolabila. Miniştrii lui sunt respundetori. Nici un act al Domnului nu pote avea tărie deca nu va fi contra-semnat de un Ministru care prin acesta chiar devine respundetor de acel act.

ART. 93
Domnul numescesi revoca pe Miniştrii sei. El sanctioneza şi promulga legile. El pote refusa sancţiunea sa. El are dreptul de amnistie în materie politica. Are dreptul de a erta sau micşora pedepsele în materii criminale; afară de cea ce se statornicesce în privirea Ministrilor. El nu pote suspenda cursul urmarirei sau al judecatei, nici a interveni prin nici un mod în administraţia justiţiei. El numesce sau confirma în tote funcţiunile publice. El nu pote crea o noua funcţiune fără o lege specială. El face regulamente necesarii pentru esecutarea legilor fără sa pota vre-uadata modifica sau suspende legile şi nu pote scuti pe nimeni de esecutarea lor. El este capul puterei armate. El conferă gradurile militare în conformitate cu legea. El va conferă decoratiunea romana conform unei anume legi. El are dreptul de a bate moneda, conform unei legi speciale. El inchea cu Statele streine Convenţiunile necesarii pentru comerciu, avigaţiune şi alte asemenea; însă ca pentru ca aceste acte sa aibă autoritate indatoritore, trebue mai inteiu a fi supuse puterei legislative şi aprobate de ea.

ART. 94
Legea fixeza lista civilă pentru durata fie-caria Domnii.

ART. 95
La 15 Noembre al fie-cărui an, Adunarea deputaţilor şi Senatul se întrunesc fără convocatiune, deca Domnul nu le-au convocat mai înainte. Durata fie-carii sesiuni este de trei luni. La deschiderea sesiunei, Domnul espune prin un Mesagiu starea terei, la care Adunările fac respunsurile lor. Domnul pronuncia închiderea sesiunei. El are dreptul de a convoca în sesiune estraordinara Adunările. El are dreptul de a disolva ambele Adunări de odată sau numai una din ele. Actul de disolvare trebue sa contie convocatiunea alegătorilor pene în duoe luni de dile şi a Adunărilor pene în trei luni. Domnul pote amana Adunările; ori cum, amânarea nu pote esceda termenul de o luna, nici a fi reinoita în aceia-şi sesiune fără consimtimentul Adunărilor.

ART. 96
Domnul nu are alte puteri de cat acele date lui prin Constitutiune.

CAP. 2
Despre Miniştri

ART. 97
Nu pote fi Ministru de cat cel care este Roman din nascere, sau cel care a dobendit impamentenire.

ART. 98
Nici un membru al familiei Domnitore nu pote fi ministru.

ART. 99
Deca miniştri nu ar fi membri ai Adunărilor ei pot lua parte la desbaterea legilor, fără a ave însă şi dreptul de a vota. La desbaterile Adunărilor presenta cel pucin a unui Ministru e necesară. Adunările pot esige presenta Ministrilor la deliberaţiunile lor.

ART. 100
În nici un cas ordinul verbal sau în scris al Domnului nu pote apara pe un Ministru de respundere.

ART. 101
Fiecare din ambele Adunări precum şi Domnul au dreptul de a acusa pe Miniştri şi ai tramite dinaintea Înaltei Curţi de Casatiune şi justiţie, care singura în secţiuni unite este în drept a-i judeca, afară de cele ce se vor statua prin legi în ceea ce privesce esercitiul actiunei civile şi delictele comise de Miniştrii, afară de esercitiul functiunei lor. Punerea sub acusatiune a Ministrilor, nu se pote rosti de cat prin majoritate de duoe treimi a membrilor de facia. O lege presentata la cea d-anteiu sesiune, va determina casurile de responsabilitate, pedepsele aplicabile Ministrilor şi modul de urmărire în contra lor, atât în privirea acusatiunei admisă de representatiunea nationala, cat şi în privirea urmarirei din partea părţilor lesate. Acusatiunea pornită de representatiunea nationala contra Ministrilor, se va sustinea de ea însăşi. Urmărirea pornită de Domn, se va face prin ministerul public.

ART. 102
Pene se va face legea preveduta în art. precedent, Inalta Curte de Casatiune şi justiţie, are puterea de a caracterisa delictul şi de a determina pedepsa. Pedepsa însă nu va putea fi mai mare de cat detenţiunea, fără prejudiciul casurilor anume prevedute de legile penale.

ART. 103
Domnul nu pote sa erte, sau sa micşoreze pedepsa hotărâtă Ministrilor de către Inalta Curte de Casatiune şi de Justiţie de cat numai după cererea Adunarei care l-ar fi pus în acusatiune.

CAP. 3
Despre puterea judecătorescă

ART. 104
Nici ua juridictiune nu se pote infiinta de cat în puterea unei anume legi. Comisiuni şi tribunale estra-ordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire, şi sub nici un fel de cuvent. Pentru întregul Stat roman este ua singura Curte de casatiune.

ART. 105
Juriul este statornicit în tote meteriile criminale şi pentru delictele politice şi de presa.

CAP. 4
Despre institutiunile judeţene şi comunale

ART. 106
Institutiunile judeţene şi comunale sunt regulate de legi.

ART. 107
Aceste legi vor avea de basa decentralisarea administrtiunei mai complecta şi independinta comunală.

TITLUL IV: Despre finance

ART. 108
Ori-ce imposit este asedet numai în folosul Statului, judeţului sau comunei.

ART. 109
Nici un imposit al Statului, nu se pote stabili şi percepe decât numai în puterea unei legi.

ART. 110
Nici o sarcina, nici un imposit judeten nu se pote aseda de cat cu învoirea consiliului judeten. Nici o sarcina, nici un imposit comunal nu se pote pune de cat cu consimtimentul consiliului comunal. Impositele votate de consiliile judeţene şi comunale trebue sa primesca confirmatiunea puterei legiuitore şi întărirea Domnului.

ART. 111
Nu se pot statornici privilegiuri în meterii de imposit. Nici o esceptiune sau micşorare de imposit nu se pote statornici de cat printr-o lege.

ART. 112
Nici un fond pentru pensiuni sau gratificatiuni în sarcina tesaurului public nu se pot acorda de cat în virtutea unei legi.

ART. 113
În fiecare an Adunarea deputaţilor inchea socotelile în voteza bugetul. Tote veniturile sau cheltuelile Statului trebuesc trecute în buget şi în socoteli. Bugetul se va presenta, tot-dăuna cu un an înainte de punerea lui în aplicare, Adunarei deputaţilor şi nu va fi definitiv de cat după ce se va vota de densa şi sanctiona de Domn. Deca bugetul nu se voteza în timp util, puterea esecutiva va indestula serviciile publice după bugetul anului precedent, fără a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.

ART. 114
Regularea definitiva a socotelilor trebue sa fie presentata Adunarei cel mai tardiu în termen de duoi ani de la incheerea fiecărui esercitiu.

ART. 115
Legile de finance se publica în Monitorul Oficial ca şi cele-alte legi şi regulamente de administraţiune publica.

ART. 116
Pentru tota România este ua singura Curte de compturi.

ART. 117
Diferitele fonduri provenite pene acum din case speciale şi de care guvernul dispune sub diferite titluri, trebue sa fie coprinse în budgetul general al veniturilor Statului.

TITLUL V: Despre puterea armată

ART. 118
Tot Romaanul face parte sau din armata regulată, sau din militii, sau din garda cetatenesca, comform legilor speciale.

ART. 119
Militarilor nu se pot lua gradurile, onorele şi pensiunile, de cat numai în virtutea unei sentinţe judecatoresci şi în casurile determinate de lege.

ART. 120
Contingentul armatei se votează pe fiecare an. Legea care fixeza acest contingent, nu pote avea tărie pe mai mult de cat pe un an.

ART. 121
Garda cetateana este mantinuta în Statul României. Organisatiunea ei este regulată de ua lege specială.

ART. 122
Numai în virtutea unei legi, se va putea mobilisa garda cetatenesca.

ART. 123
Nici o trupă streina nu va putea fi admisă în serviciul Statului, nici ocupa teritoriul României, nici trece pe el de cat în puterea unei anume legi.

TITLUL VI: Dispositiuni generale

ART. 124
Colorile Principatelor-Unite urmeza a fi Albastru, Galben şi Roşu.

ART. 125
Oraşul Bucuresci este capitala Statului Roman şi resedinta guvernului.

ART. 126
Nici un jurament nu se pote impune cuiva de cat în puterea unei legi care hotarasce şi formula lui.

ART. 127
Nici o lege, nici un regulament de administraţiune generală, judetena sau comunală nu pot fi indatoratore de cat după ce se publica în chipul otarat de lege.

ART. 128
Constitutiunea de facia nu pote fi suspendată nici în total, nici în parte.

TITLUL VII: Despre revisuirea Constitutiunei

ART. 129
Puterea legiuitoare are dreptul de a declara ca este trebuinta a se supune revisiunei dispositiunile din Constitutiune anume aretate. După acesta declaraţiune, citită de trei ori din 15 în 15 dile în şedinţa publica şi primită de ambele Adunări, acestea sunt disolvate de drept şi se convoca altele în termenul prescris de art. 95. Adunările cele noui proced în acord cu Domnul la modificarea punturilor supuse revisiunei. În acest cas Adunările nu pot delibera deca cel pucin duoe treimi a membrilor din cari se compun nu sunt presenti, şi nici ua schimbare nu se pote adopta deca nu va întruni cel pucin duoe treimi ale voturilor.

TITLUL VIII: Dispositiuni transitorii şi suplimentare

ART. 130
Din diua punerei în vigore a Constitutiunei de facia sunt abrogate tote dispositiunile de legi, decrete şi reglemente şi alte acte contrarii cu cele asedete de ea.

ART. 131
Consiliul de Stat va inceta dea esista îndată ce se va vota legea menita a prevedea autoritatea chiamata de a-l înlocui în atribuţiunile sele. Curtea de casatiune va pronuncia ca şi în trecut asupra conflictelor de atributiuni.

ART. 132
Se vor face în cel mai scurt timp legi speciale privitore la objectele urmatore:

  1. Asupra decentralisarei administrative.
  2. Asupra responsabilitatei ministrilor şi celor alţi Agenţi ai puterei esecutive.
  3. Asupra mesurelor celor mai nemerite pentru a stavili abusul cumulului.
  4. Asupra modificării legei pensiunilor.
  5. Asupra condiţiunilor de admisibilitate şi de inaintare în funcţiunile administraţiunei publice.
  6. Asupra desvoltarei căilor de comunicatiune.
  7. Asupra esploatarii minelor şi pădurilor.
  8. Asupra fluviilor şi rîurilor navigabile sau flotabile.
  9. Asupra organisatiunei armatei, drepturilor de inaintare, de retragere şi asupra diferitelor positiuni ale oficerilor.
  10. Asupra justiţiei militare. Se vor revisui tote codicele şi legile esistente spre a se pune în armonie cu Constitutiunea de facia.

ART. 133
Nealienabilitatea pamenturilor foştilor clacasi în timpul de 20 ani prevedut prin legea rurală, este mantinuta. Promulgăm acesta lege, ordonăm ca ea sa fie investită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitor. Dat în Bucuresci, în 30 Iuniu, anul 1866. CAROL

SUS