Constituţia României din 13 Aprilie 1948

"Caracterul fără inteligenţă poate mult, dar inteligenţa fără caracter nu valorează nimic. (Cicero)"

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI 13 aprilie 1948

CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
EMITENT: MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 87 bis din 13 aprilie 1948
Data intrării în vigoare : 13 aprilie 1948
− abrogat de CONS/1952 la data de 27 septembrie 1952


NOTĂ:
Prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului Român în Republica Populară Română, promulgată prin Decretul nr. 2299 din 30 decembrie 1947 şi publicată în "Monitorul Oficial" nr. 300 bis din 30 decembrie 1947, Constituţia din 1923, repusă parţial în vigoare în septembrie 1944 şi modificată prin acte ulterioare, a fost expres abrogată, Adunarea Deputaţilor stabilind că urmează a fi aleasă, la o dată ce o va hotărî ulterior, o Adunare Constituantă care va hotărî asupra noii Constituţii a Republicii Populare Române.
Adunarea Deputaţilor, aleasă în noiembrie 1946 pe baza Decretului nr. 2218/1946 şi a Legii nr. 560/1946, hotărăşte, prin Legea nr. 32/1948 pentru dizolvarea Adunării Deputaţilor, reglementarea convocării Marii Adunări Naţionale şi trecerea puterii legislative asupra Guvernului, promulgată prin Decretul nr. 372 din 25 februarie 1948 şi publicată în "Monitorul Oficial" nr. 46 din 25 februarie 1948, sa se autodizolve pe data publicarii legii. Prin acelasi act normativ se stabilesc alegerile pentru Marea Adunare Natională la 28 martie 1948, desfăşurate pe baza Legii nr. 560/1946, se convoacă Marea Adunare Natională la 6 aprilie 1948 şi se stabileşte că aceasta va elabora Constituţia Republicii Populare Române şi apoi va exercita atribuţiile Adunării Legislative Ordinare.
În şedinţa din 13 aprilie 1948, Marea Adunare Natională votează Constituţia Republicii Populare Române (Legea nr. 114/1948), cu unanimitate de 401 voturi.
Constituţia a fost promulgată prin Decretul nr. 729 din 13 aprilie 1948 al Prezidiumului Provizoriu al Republicii Populare Române, semnat de Preşedintele Prezidiumului Provizoriu, C. I. Parhon, şi de Secretarul Prezidiumului Provizoriu, G. C. Stere, contrasemnat de Preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza, şi de ministrul justiţiei, Avram Bunaciu. Ea a fost publicată în "Monitorul Oficial", partea I, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948 şi a intrat în vigoare la aceeaşi dată.
Constituţia Republicii Populare Române era compusă din 105 articole, grupate în 10 titluri.
Constituţia din 1948 a fost amendată prin Legea nr. 3/1952 privitoare la modificarea art. 61 din Constituţia Republicii Populare Române, publicată în "Buletinul Oficial" nr. 16 din 29 martie 1952.
Constituţia Republicii Populare Române din 1948 a fost abrogată implicit la data de 24 septembrie 1952, prin intrarea în vigoare a Constituţiei din 1952.
Textul Constituţiei din 1948 este reprodus dupa "Monitorul Oficial", partea I, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948.

TITLUL I
Republica Populară Română

ART. 1

Republica Populară Română este un Stat popular, unitar, independent şi suveran.

ART. 2

Republica Populară Română a luat fiinţă prin lupta dusă de popor, în frunte cu clasa muncitoare, împotriva fascismului, reacţiunii şi imperialismului.

ART. 3

În Republica Populară Română întreaga putere de stat emană de la popor şi aparţine poporului.
Poporul îşi exercită puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct şi secret.

ART. 4

Reprezentanţii poporului în toate organele puterii de Stat sunt răspunzători în faţa poporului şi pot fi revocaţi prin voinţa alegătorilor, în condiţiile stabilite de lege.

TITLUL II
Structura social−economică

ART. 5

În Republica Populară Română, mijloacele de producţie aparţin sau Statului, ca bunuri ale întregului popor, sau organizaţiilor cooperative, sau particularilor, persoane fizice sau juridice.

ART. 6

Bogăţiile de orice natură ale subsolului, zăcămintele miniere, pădurile, apele, izvoarele de energie naturală, căile de comunicaţie ferate, rutiere, pe apă şi în aer, poşta, telegraful, telefonul şi radio-ul aparţin Statului, ca bunuri comune ale poporului.
Prin lege se vor stabili modalităţile de trecere în proprietatea Statului, a bunurilor enumerate în alineatul precedent, care, la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, se aflau în mâini particulare.

ART. 7

Bunurile comune ale poporului constituiesc temelia materială a propăşirii economice şi a independenţei naţionale a Republicii Populare Române.
Apărarea şi dezvoltarea bunurilor comune ale poporului sunt o îndatorire a fiecărui cetăţean.

ART. 8

Proprietatea particulară şi dreptul de moştenire sunt recunoscute şi garantate prin lege.
Proprietatea particulară, agonisită prin muncă şi economisire, se bucură de o protecţie specială.

ART. 9

Pământul aparţine celor ce−l muncesc.
Statul protejează proprietatea de munca taraneasca. Statul incurajeaza şi sprijina cooperatia sateasca.
Pentru a stimula ridicarea agriculturii, statul poate crea intreprinderi agricole, proprietatea statului.

ART. 10

Pot fi facute exproprieri pentru cauza de utilitate publica pe baza unei legi şi cu o dreapta despagubire stabilita de justitie.

ART. 11

Când interesul general cere, mijloacele de productie, bancile şi societatile de asigurare, care sunt proprietate particulara a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea Statului, adica bun al poporului, în conditiunile prevazute de lege.

ART. 12

Munca este factorul de baza al vietii economice a Statului. Ea este o datorie a fiecarui cetatean. Statul acorda sprijin tuturor celor ce muncesc, pentru a-i apara impotriva exploatarii şi a ridica nivelul lor de trai.

ART. 13

Statul acorda protectie initiativei particulare puse în slujba intereselor generale.

ART. 14

Comertul intern şi extern este reglementat şi controlat de stat şi se exercita de intreprinderi comerciale de stat, particulare şi cooperative.

ART. 15

Statul indrumeaza şi planifica economia nationala în vederea dezvoltarii puterii economice a tarii, asigurarii bunei stari a poporului şi garantarii independentei nationale.

TITLUL III
Drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor

ART. 16

Toti cetatenii Republicii Populare Române, fara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie sau grad de cultura, sunt egali în fata legii.

ART. 17

Orice propovaduire sau manifestare a urei de rasa sau de nationalitate se pedepseste de lege.

ART. 18

Toti cetatenii, fara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie, grad de cultura, profesiune, inclusiv militarii, magistratii şi functionarii publici, au dreptul sa aleaga şi sa fie alesi în toate organele Statului.
Dreptul de a alege il au toti cetatenii care au implinit varsta de 18 ani, iar dreptul de a fi alesi, cei care au implinit varsta de 23 ani.
Nu se bucura de dreptul de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile şi politice şi nedemne, declarate ca atare de organele în drept, conform legii.

ART. 19

Cetatenii au drept la munca. Statul asigura treptat acest drept prin organizarea şi dezvoltarea planificata a economiei nationale.

ART. 20

Cetatenii au drept la odihna. Dreptul la odihna este asigurat prin reglementarea orelor de munca, prin concedii platite, în conformitate cu legea, prin organizarea de case de odihna, sanatorii, cluburi, parcuri, terenuri de sport şi asezaminte special amenajate.

ART.21

Femeia are drepturi egale cu barbatul în toate domeniile vietii de Stat, economic, social, cultural politic şi de drept privat.
La munca egala femeia are drept de salarizare egala cu barbatul.

ART. 22

În Republica Populară Română, toţi cetătţii au drept la învăţătură.
Statul asigură îndeplinirea acestui drept prin organizarea şi dezvoltarea învăţământului primar obligatoriu şi gratuit, prin burse de Stat acordate elevilor şi studenţilor meritoşi şi prin organizarea şi dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic.

ART. 23

Statul încurajează şi sprijină dezvoltarea ştiinţei şi a artei şi organizează institute de cercetări, biblioteci, edituri, teatre, muzee, conservatoare.

ART. 24

În Republica Populară Română se asigură naţionalităţilor conlocuitoare dreptul de folosire a limbii materne şi organizarea învăţământului de toate gradele în limba maternă. Administraţia şi justiţia, în circumscripţiile locuite şi de populaţii de altă naţionalitate decât cea română, vor folosi oral şi scris şi limba naţionalităţii respective şi vor face numiri de funcţionari din sânul naţionalităţii respective sau din altă naţionalitate, care cunosc limba populaţiei locale.
Predarea limbii şi literaturii române este obligatorie în şcolile de orice grad.

ART. 25

Statul poartă grija de sănătatea publică prin înfiinţarea şi dezvoltarea de servicii sanitare şi prin încurajarea şi sprijinirea educaţiei fizice.
Statul asigură ocrotire socială şi asistenţă medicală pentru boală, accidente şi invaliditate, rezultate din muncă, în timpul muncii sau în serviciul de apărare a patriei, precum şi pentru bătrâneţe, atât salariaţilor săi cât şi acelora ai întreprinderilor particulare, a căror contribuţie şi drepturi se fixează prin lege.

ART. 26

Căsatoria şi familia se bucură de protecţia Statului.
Mama, precum şi copiii până la vârsta de 18 ani, se bucură de protecţie deosebită, stabilită prin lege.
Părinţii au aceleaşi îndatoriri faţă de copiii născuţi în afara căsătoriei, ca şi pentru cei născuţi în căsătorie.
Sunt valabile numai actele de stare civilă, încheiate de organele Statului.

ART. 27

Libertatea constiintei şi libertatea religioasa sunt garantate de Stat.
Cultele religioase sunt libere sa se organizeze şi pot functiona liber daca ritualul şi practica lor nu sunt contrarii Constitutiei, securitatii publice sau bunelor moravuri.
Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasa nu poate deschide sau intretine institutii de invatamant general, ci numai scoli speciale pentru pregatirea personalului cultului sub controlul Statului.
Biserica ortodoxa-romana este autocefala şi unitara în organizarea sa.
Modul de organizare şi functionare a cultelor religioase va fi reglementat prin lege.

ART. 28

Libertatea individuala a cetatenilor este garantata.
Nimeni nu poate fi arestat şi detinut mai mult de 48 ore, fara un mandat al parchetului, al organelor de instructie, stabilite de lege, sau autorizarea instantelor judecatoresti, conform prevederilor legii.

ART. 29

Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate intra în domiciliul sau resedinta cetatenilor fara invoirea acestora, decat în prezenta lor şi în baza unui ordin scris al autoritatii competente sau în caz de flagrant delict.

ART. 30

Nimeni nu poate fi condamnat şi tinut a executa o pedeapsa decat în baza hotararii judecatoresti, pronuntate în conformitate cu legea.

ART. 31

Libertatea presei, a cuvantului, a întrunirilor, mitingurilor, cortegiilor şi manifestatiilor este garantata.
Exercitarea acestor drepturi este asigurata prin faptul ca mijloacele de tiparire, hartia şi locurile de intrunire sunt puse la dispozitia celor ce muncesc.

ART. 32

Cetăţenii au dreptul de a se asocia şi organiza, daca scopul urmarit nu este indreptat în contra ordinei democratice stabilita prin Constitutie.
Orice asociatie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisa şi pedepsita de lege.

ART. 33

Secretul corespondenţei este garantat. Numai în caz de instrucţie penală, sub stare de asediu, sau în caz de mobilizare, corespondenţa poate fi controlată.

ART. 34

Orice cetatean are dreptul de petitionare, precum şi dreptul de a cere organelor prevazute de legi trimiterea în judecata a oricarui functionar public, pentru infractiunile savarsite în timpul exercitarii serviciului.

ART. 35

Republica Populară Română acorda drept de refugiu tuturor strainilor urmariti pentru activitatea lor democratica, pentru lupta de eliberare nationala, pentru activitate stiintifica sau culturala.

ART. 36

Apărarea patriei este o datorie de onoare a tuturor cetatenilor.
Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi cetătţii, în conformitate cu legea.
Tradarea de patrie, - calcarea juramantului, trecerea în slujba dusmanului, aducerea de prejudicii puterii militare a Statului, - constituie crima cea mai grava faţă de popor şi se pedepseste cu toata asprimea legii.

TITLUL IV
Organul suprem al puterii de Stat

ART. 37

Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Române este Marea Adunare Naţională a R.P.R.

ART. 38

Marea Adunare Nationala a R.P.R. este unicul organ legislativ al Republicii Populare Romane.

ART. 39

Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane are în competenţa sa directă:

  1. Alegerea Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane;
  2. Formarea Guvernului R.P.R.;
  3. Modificarea Constitutiei;
  4. Stabilirea numarului, atributiunilor şi denumirii ministerelor şi desfiintarea, contopirea sau noua denumire a celor existente;
  5. Votarea bugetului Statului, a incheierii exercitiilor bugetare, fixarea impozitelor şi a modului lor de percepere;
  6. Chestiunile razboiului şi ale pacii;
  7. Sa decida consultarea poporului prin referendum;
  8. Acordarea amnistiei.

ART. 40

Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române alege din sânul său Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române.
Prezidiul se alege cu jumătate plus unul din numarul total al deputatilor.

ART. 41

Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române se compune dintr-un presedinte, trei vice-presedinti, un secretar şi din 14 membri alesi direct de Marea Adunare Naţională a R.P.R.

ART. 42

Prezidiul Marii Adunări Naţionale al R.P.R., în totalitatea lui, sau oricare din membrii sai, sunt revocabili oricand de Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române cu majoritatea prevazuta de art. 40.

ART. 43

Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române este raspunzator de intreaga sa activitate faţă de Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române.

ART. 44

Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române are urmatoarele atributiuni:

  1. Convoaca Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române în sesiuni ordinare şi extraordinare;
  2. Emite decrete;
  3. Interpreteaza legile votate de Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române;
  4. Exercita dreptul de gratiere şi comuta pedepsele;
  5. Confera decoratiile şi medaliile Republicii Populare Române;
  6. Reprezinta Republica Populară Română în relatiile internationale;
  7. Acrediteaza şi recheama, la propunerea guvernului, pe reprezentantii diplomatici ai Republicii Populare Române;
  8. Primeste scrisorile de acreditare şi rechemare ale reprezentantilor diplomatici ai Statelor straine, acreditati pe langa ei;
  9. În intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, numeste şi revoca pe ministri, la propunerea Presedintelui Consiliului de Ministri;
  10. Stabileste gradele militare, rangurile diplomatice şi titlurile onorifice, la propunerea guvernului;
  11. Face numiri şi confirmari în functiunile publice, la propunerea ministrilor de resort sau a guvernului, conform legii;
  12. În intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, la propunerea guvernului, declara starea de razboi şi mobilizarea partiala sau generala, în caz de agresiune impotriva Republicii Populare Române, sau impotriva unui alt Stat, faţă de care are obligatii de aparare mutuala ce decurg din tratatele internationale;
  13. Ratifica sau denunta tratatele internationale, la propunerea guvernului;
  14. Rezolva orice chestiune cu care este insarcinat de catre Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române şi exercita orice atributie ce i se da prin lege.

ART. 45

Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române ia hotariri valabile cu majoritatea simpla a membrilor sai.
Decretele vor fi semnate de catre presedintele şi secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R.
În caz de impiedicare a acestora, presedintele va fi inlocuit de unul dintre vicepresedinti, iar secretarul, de unul dintre membrii desemnati de Prezidiu, din sanul sau.

ART. 46

După expirarea mandatului Marii Adunări Naţionale a R.P.R., sau în caz de dizolvare inainte de termen, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P.R. îşi continua functiunile sale până la alegerea noului Prezidiu.

ART. 47

Marea Adunare Naţională a R.P.R. se alege pe timp de 4 ani. Ea se compune din reprezentantii poporului (deputati), alesi potrivit normelor ce se stabilesc prin legea electorala.

ART. 48

Sesiunile ordinare ale Marii Adunări Naţionale a R.P.R. au loc cel putin de doua ori pe an şi dureaza până la terminarea lucrarilor.
Convocarea Marii Adunări Naţionale a R.P.R., se face prin decret, de catre Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P.R.

ART. 49

Marea Adunare Naţională a R.P.R. poate fi convocata în sesiuni extraordinare printr-un decret al Prezidiului, la cererea cel putin a unei treimi din numarul deputatilor.

ART. 50

După validarea deputatilor, Marea Adunare Naţională a R.P.R. îşi alege un birou pentru conducerea dezbaterilor, compus dintr-un presedinte, 3 vice-presedinti şi secretari. Biroul Marii Adunări Naţionale a R.P.R., se alege pentru fiecare sesiune a Marii Adunări Naţionale a R.P.R.
Dezbaterile Marii Adunări Naţionale a R.P.R. vor fi prezidate de presedinte, sau de unul din vicepresedintii biroului, conform regulamentului elaborat de Marea Adunare Naţională a R.P.R.

ART. 51

Marea Adunare Naţională a R.P.R. lucreaza valabil cu jumatate plus unul din numarul total al deputatilor şi ia hotariri valabile cu majoritatea simpla a deputatilor prezenti, afara de cazul cand Constitutia sau regulamentul prevede un alt numar.

ART.52

Votarea se poate face prin vot secret, prin ridicare de maini sau aclamatii, dupa cum va hotari Marea Adunare Naţională a R.P.R.

ART. 53

Marea Adunare Naţională a R.P.R. valideaza alegerea deputatilor. Votul deputatilor este valabil şi inainte de validare.

ART. 54

Deputaţii validati depun în faţă Marii Adunări Naţionale a R.P.R. urmatorul juramant:
"Jur ca voi servi poporul şi Republica Populară Română cu tot devotamentul şi puterea mea de munca, ca voi pazi şi respecta Constitutia şi legile tarii;
Ca voi pastra secretele de Stat şi voi apara interesele poporului şi ale Statului, libertatile democratice şi independenta patriei".
Acelasi juramant va fi depus de membrii Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. şi de catre membrii guvernului la intrarea în functie.


SUS