Lege nr. 3 din 22 februarie 2000

"Caracterul fără inteligenţă poate mult, dar inteligenţa fără caracter nu valorează nimic. (Cicero)"

LEGE nr. 3 din 22 februarie 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Emitent: PARLAMENTUL
Publicată în: MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 24 februarie 2000

Parlamentul României adoptă prezenta lege

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1

În România suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum.

ART. 2

  1. Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:
    1. revizuirea Constituţiei;
    2. demiterea Preşedintelui României;
    3. probleme de interes naţional.
  2. În condiţiile prezentei legi se poate organiza şi desfăşura şi referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unităţile administrativ-teritoriale.
  3. În cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum şi cu privire la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.

ART. 3

Problemele care, potrivit art. 148 din Constituţie, nu pot fi supuse revizuirii nu pot face obiectul referendumului.

ART. 4

Au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţeni români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

ART. 5

  1. Referendumul naţional şi referendumul local se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.
  2. Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

CAP. 2
Organizarea referendumului naţional

SECŢIUNEA 1
Referendumul privind revizuirea Constituţiei

ART. 6

  1. Iniţiativa şi procedura revizuirii Constituţiei sunt supuse normelor prevazute la art. 146 şi 147 din Constituţie, iar organizarea şi desfăşurarea referendumului se stabilesc prin lege.
  2. Organizarea şi desfăşurarea referendumului cu privire la revizuirea Constituţiei, precum şi rezultatul acestuia sunt obligatorii.

ART. 7

  1. Cetăţeni care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma aprobată de Parlament?"
  2. Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară, astfel:

*T*


Cifre absoluteProcente

  1. Numărul persoanelor înscrise în listele pentru referendum
  2. Numărul participanţilor
  3. Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "DA"
  4. Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "NU"
  5. Numărul voturilor nule













*ST*

SECŢIUNEA a 2-a
Referendumul privind demiterea Preşedintelui României

ART. 8

Referendumul pentru demiterea Preşedintelui României este obligatoriu şi se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, în condiţiile prevăzute la art. 95 din Constituţie.

ART. 9

Cetăţeni care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?"

ART. 10

Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

SECŢIUNEA a 3-a
Referendumul cu privire la probleme de interes naţional

ART. 11

  1. Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.
  2. Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.
  3. Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţ ă comună a celor doua Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

ART. 12

  1. Sunt considerate probleme de interes naţional în sensul art. 11:
    1. Adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţ ării;
    2. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:
      1. regimul general al proprietăţii publice şi private;
      2. organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locala;
      3. organizarea generală a învăţ ământului;
      4. structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale;
      5. încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani;
      6. integrarea României în structurile europene şi euroatlantice;
      7. regimul general al cultelor.
  2. Cetăţeni sunt chemaţi să se pronunţe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul ţării.

CAP. 3
Referendumul local

ART. 13

  1. Problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condiţiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local.
  2. Referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în unele dintre acestea. în cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate desfăşura în toate comunele şi oraşele din judeţ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.
  3. Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. în acest caz organizarea referendumului este obligatorie.

ART. 14

  1. Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a Preşedintelui consiliului judeţean.
  2. Cetăţeni sunt chemaţi să se pronunţe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale respective.

CAP. 4
Dispoziţii comune cu privire la desfăşurarea referendumului

ART. 15

  1. Obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc după cum urmează:
    1. prin lege, în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, cu respectarea art. 147 alin. (3) din Constituţie;
    2. prin hotărâre a Parlamentului, în cazul referendumului privind demiterea Preşedintelui României, cu respectarea art. 95 alin. (3) din Constituţie;
    3. prin decret al Preşedintelui României, în cazul referendumului cu privire la probleme de interes naţional.
  2. Aducerea la cunoştinţa publică a datei referendumului naţional se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, şi prin presă, radio şi televiziune.

ART. 16

  1. Obiectul şi data referendumului local se stabilesc şi se aduc la cunoştinţa publică cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua desfăşurării acestuia.
  2. Referendumul local se poate organiza într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
  3. Aducerea la cunoştinţa publică a datei referendumului local se face prin orice mijloace de informare în masă.

ART. 17

  1. Operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, respectiv ale Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente, a listelor electorale speciale şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege.
  2. Reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992, respectiv ale Legii nr. 70/1991, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului.

ART. 18

Afişarea listelor electorale, dacă legea prevede o asemenea operaţiune, delimitarea, numerotarea şi aducerea la cunoştinţa publică a secţiilor de votare şi a localurilor de vot se fac potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992 şi ale Legii nr. 70/1991, republicată, cu modificările ulterioare, în cel mult 48 de ore de la îndeplinirea termenului prevăzut la art. 17 alin. (2).

ART. 19

  1. Cetăţeni au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale. Întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite şi oricăror erori din liste se fac la autorităţile publice care au întocmit listele, acestea fiind obligate să se pronunţe pe loc sau în cel mult 24 de ore de la înregistrare.
  2. Contestaţiile îndreptate împotriva dispoziţiilor luate de autorităţile publice prevăzute la alin. (1) se soluţionează în cel mult 48 de ore de judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază participantul la referendum sau, în cazul celor înscrişi în listele suplimentare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află biroul electoral al secţiei de votare care a întocmit lista. Hotărârea judecătorească este irevocabilă şi executorie; ea se comunică persoanelor interesate în cel mult 24 de ore de la pronunţare.

ART. 20

  1. Cetăţeni care locuiesc în altă localitate decât cea în care îşi au domiciliul pot solicita primarului din acea localitate înscrierea lor în liste electorale suplimentare. Cu 3 zile înainte de data referendumului nu se mai pot face înscrieri în aceste liste.
  2. Organul care întocmeşte listele electorale prevăzute la alin. (1) este obligat să ceară primăriei localităţii de domiciliu radierea persoanelor în cauză de pe listele electorale ale acelei localităţi.

ART. 21

Cetăţeanul care, în ziua referendumului naţional, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să îşi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate.

ART. 22

  1. Autorităţile publice care au întocmit listele electorale le vor înainta birourilor electorale ale secţiilor de votare cu două zile înainte de data desfăşurării referendumului.
  2. Orice modificare ulterioară se comunică de îndată birourilor electorale ale secţiilor de votare.

ART. 23

Pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului, în termen de 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului se înfiinţează, după caz: Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie, precum şi birouri electorale ale secţiilor de votare.

ART. 24

  1. Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, dintre care unul va îndeplini funcţia de preşedinte, precum şi din câte un delegat al fiecărui partid politic reprezentat în Parlament.
  2. Desemnarea celor 7 judecători se va face în cel mult 3 zile de la data stabilirii zilei referendumului de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, prin tragere la sorţi, de pe o listă cuprinzând toţi judecătorii în exerciţiu ai Curţii.
  3. Preşedintele Biroului Electoral Central este ales prin vot secret de către membrii acestuia în cel mult 24 de ore de la desemnare.

ART. 25

  1. Biroul Electoral Central veghează la reactualizarea listelor electorale permanente, la întocmirea copiilor de pe acestea şi la transmiterea lor la birourile electorale ale secţiilor de votare, supraveghează corecta desfăşurare a referendumului, centralizeaza la nivel naţional rezultatele acestuia, pe care le înaintează Curţii Constituţionale.
  2. Biroul Electoral Central soluţionează contestaţiile care îi sunt adresate, cu excepţia celor care sunt date în competenţa altor birouri electorale sau a instanţelor judecătoreşti.
  3. În cazul în care constată o fraudă electorală la o secţie de votare sau într-o circumscripţie electorală, Biroul Electoral Central dispune anularea rezultatelor referendumului în cadrul acelei secţii de votare sau, după caz, în cadrul circumscripţiei electorale respective.
  4. Biroul Electoral Central acrediteaza şi retrage acreditarea reprezentanţilor mijloacelor de comunicare în masă.

ART. 26

  1. Birourile electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi birourile electorale ale secţiilor de votare se compun dintr-un preşedinte şi cel mult 6 delegaţi ai partidelor politice reprezentate în Parlament, în cazul referendumului naţional, sau ai partidelor politice reprezentate în consiliul local sau judeţean, în cazul referendumului local.
  2. Preşedinţii birourilor electorale sunt stabiliţi de către preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz, în cel mult 3 zile de la stabilirea zilei referendumului, prin tragere la sorţi.
  3. Tragerea la sorţi se face de pe o listă care va cuprinde, în următoarea ordine: judecătorii şi procurorii, precum şi alţi jurişti din judeţ sau din municipiul Bucureşti, care nu fac parte dintr-un partid politic.
  4. Dacă numărul juriştilor este insuficient, tragerea la sorţi se face de pe o altă listă care va cuprinde persoane de altă specialitate, cu o reputaţie neştirbită şi care nu fac parte din nici un partid politic.
  5. Lista cuprinzând alţi jurişti decât judecătorii şi procurorii, precum şi lista cuprinzând persoanele prevăzute la alineatul precedent vor fi întocmite de prefect, la propunerea primarilor, şi vor fi transmise Preşedintelui tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti în cel mult 48 de ore de la stabilirea zilei referendumului.
  6. Stabilirea persoanelor prevăzute la alin. (3) şi (4) se va face ţinându-se seama şi de domiciliul acestora.

ART. 27

  1. Desemnarea delegaţilor partidelor politice, potrivit art. 24 şi 26, este obligatorie şi se comunică în scris Preşedintelui biroului electoral, în cel mult 5 zile de la stabilirea zilei referendumului.
  2. În cazul în care partidele politice nu îşi pot desemna, de comun acord, reprezentanţii în birourile electorale, se va organiza tragerea la sorţi a acestora de către preşedintele biroului electoral respectiv, în prezenţa delegaţilor partidelor.
  3. Dacă birourile electorale nu se pot completa potrivit alineatului precedent, ele vor funcţiona cu numarul de membri existenţi.

ART. 28

  1. Birourile electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, ale comunelor, oraşelor şi municipiilor îndeplinesc următoarele atribuţii principale:
    1. fac publicaţiile şi afişările necesare;
    2. rezolvă, de îndată sau în cel mult 24 de ore de la sesizare, întâmpinările referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare;
    3. totalizează rezultatele referendumului de la secţiile de votare din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti şi, în cel mult 24 de ore de la închiderea scrutinului, le înaintează Biroului Electoral Central, în cazul referendumului naţional, împreună cu documentele care stau la baza acestora.
  2. În cazul referendumului local birourile electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti îndeplinesc, în mod corespunzător, atribuţiile Biroului Electoral Central.

ART. 29

Birourile electorale lucrează în prezenţa a jumătate plus unul din numărul total al membrilor lor şi iau hotărâri cu majoritatea membrilor prezenţi.

ART. 30

  1. Campania pentru referendum începe la data aducerii la cunoştinţa publică a datei referendumului şi se încheie cu o zi înainte de data acestuia.
  2. În campania pentru referendum partidele politice şi cetăţeni au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, prin adunări publice şi prin mijloace de informare în masă.
  3. Mijloacele folosite în campania pentru referendum nu trebuie să contravină ordinii de drept.

ART. 31

  1. Fiecare secţie de votare trebuie să aibă un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare.
  2. Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se află biroul Preşedintelui. Cabinele, urnele şi ştampilele se vor asigura de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti, împreună cu prefecţii.
  3. Modelul ştampilelor care vor fi folosite la referendumul naţional trebuie să fie conform modelului celor aprobate prin Legea nr. 68/1992, iar pentru referendumul local este cel aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 270/1996.
  4. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare în ajunul zilei referendumului, la ora 1800, şi este obligat să ia măsurile necesare pentru pregătirea operaţiunilor de votare.
  5. Preşedintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

ART. 32

  1. În ziua referendumului, la ora 700, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, existenţa listelor electorale, a buletinelor de vot şi a ştampilelor, după care închide şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare.
  2. Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control pe buletinele de vot, pe ultima pagină a acestuia, care va rămâne albă.

ART. 33

  1. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca desfăşurarea referendumului să decurgă în bune condiţii.
  2. Puterile Preşedintelui, în această privinţă, se întind şi în afara localului de vot, în curtea acestuia, la intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 de metri.
  3. În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi de delegaţii acreditaţi de Biroul Electoral Central nici o altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot peste timpul necesar pentru efectuarea operaţiunii de votare.
  4. Pentru menţinerea ordinii preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefecţi, împreună cu Ministerul de Interne.

ART. 34

Scrutinul se va deschide la ora 800 şi se va încheia la ora 2000.

ART. 35

Cetăţeni care participă la referendum vor primi un buletin de vot, ale cărui dimensiuni se vor stabili de Biroul Electoral Central, în cazul referendumului la nivel naţional, respectiv de biroul electoral de circumscripţie, în cazul referendumului local. Textul buletinului de vot se va tipări cu litere corp 24, romane verzale drepte, de culoare neagră. Pătratul cu menţiunea "DA" sau "NU" va avea latura de 4 cm. Modelele buletinelor de vot sunt prevăzute în anexele nr. 1A şi 1B.

ART. 36

Cetăţeni sunt chemaţi să se pronunţe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului.

ART. 37

  1. Accesul participanţilor la referendum în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare participant va prezenta biroului electoral al secţiei de votare actul de identitate sau adeverinţa care ţine loc de act de identitate. Biroul electoral, după verificarea înscrierii în lista electorală sau după înscrierea în lista electorală suplimentară prevazută la art. 21, va înmana participantului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "Votat".
  2. Participantul la referendum îşi va exprima voinţa în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ştampila "Votat" numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii sale.
  3. După ce a votat participantul la referendum va îndoi buletinul de vot, astfel ca pagina albă, care poartă ştampila de control, să rămână în afară, după care îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.
  4. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie Preşedintelui, care va aplica pe cartea de alegător ştampila de control a secţiei de votare.
  5. Preşedintele poate să ia măsuri ca staţionarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

ART. 38

  1. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.
  2. Suspendarea nu poate depăşi o ora şi va fi anunţată prin afişare pe uşa localului de vot. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi două ore.
  3. În timpul suspendării urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral vor rămâne sub pază permanentă.

ART. 39

  1. Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot în afara celei care votează este interzisă.
  2. Participantul la referendum, care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, în scopul de a-l ajuta.

ART. 40

Pentru persoanele netransportabile din cauză de boală sau invaliditate, la cererea celor aflaţi în această situaţie sau la cererea organelor de conducere ale instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se află internaţi, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează din cadrul biroului un număr de membri care se deplasează cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se află cel în cauză, pentru a se efectua votarea.

ART. 41

  1. După închiderea votării preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va proceda la anularea buletinelor de vot neântrebuinţate şi la deschiderea urnelor, în prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor acreditate să asiste la referendum.
  2. Preşedintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, răspunsul votat şi va arăta buletinul de vot celor prezenţi.
  3. Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de un alt model decât cel legal aprobat, cele pe care ştampila "Votat" a fost aplicată în ambele pătrate sau nu a fost aplicată pe nici unul dintre ele. Dacă ştampila depăşeste laturile pătratului, însă opţiunea este evidentă, buletinul nu va fi socotit nul.
  4. Buletinele nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
  5. După încheierea numărării voturilor se va încheia un proces-verbal care se semnează de preşedinte şi ceilalti membri ai biroului şi se înaintează, în cel mult 24 de ore, biroului electoral de circumscripţie.

ART. 42

  1. În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni.
  2. Contestaţiile se formulează în scris şi se prezintă Preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care va elibera dovada de primire.
  3. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va hotărî de îndată asupra contestaţiilor a caror rezolvare nu suferă întârziere.

ART. 43

  1. Pentru consemnarea rezultatelor referendumului naţional se întocmesc procese-verbale ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 2-4.
  2. Rezultatul referendumului local se consemnează în procese-verbale ale căror modele sunt prevazute în anexele nr. 5 şi 6.

ART. 44

Rezultatele centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule, se înaintează, cu pază militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării.

ART. 45

  1. Curtea Constituţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia.
  2. Legea de revizuire a Constituţiei sau, după caz, măsura demiterii din funcţie a Preşedintelui României intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului.
  3. Curtea Constituţională publică rezultatul referendumului în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.

ART. 46

  1. Prefectul va supraveghea organizarea şi desfăşurarea referendumului local, inclusiv respectarea termenelor pentru realizarea activităţilor prevăzute în prezenta lege.
  2. În termen de 24 de ore de la primirea hotărârii consiliului local sau judeţean, prin care se stabileşte organizarea referendumului local, prefectul va informa Departamentul pentru Administraţie Publică Locală din cadrul Ministerului Funcţiei Publice.

ART. 47

Ministerul Funcţiei Publice va informa Guvernul despre rezultatul referendumului local.

ART. 48

Măsurile tehnico-organizatorice privitoare la referendumul naţional se stabilesc de Guvernul României în termen de 10 zile de la data la care a fost anunţat referendumul.

CAP. 5
Contravenţii şi infracţiuni

ART. 49

Constituie Contravenţii, în măsura în care, potrivit legii, nu sunt infracţiuni, următoarele fapte:

  1. înscrierea, cu bună ştiinţă, a unei persoane în mai multe liste electorale ale localităţii de domiciliu; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;
  2. refuzul de a se conforma dispoziţiilor Preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii din localul de vot şi în împrejurimi, potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (2) şi (3);
  3. refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare persoanei înscrise în listă şi care prezintă act de identitate, precum şi înmanarea buletinului de vot unei persoane care nu prezintă acest act;
  4. părăsirea localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului referendumului şi de semnarea procesului verbal de către membrii biroului electoral al secţiei de votare;
  5. absenţa nejustificată a Preşedintelui sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora.

ART. 50

Contravenţiile prevăzute la art. 49 lit. a), b) şi c) se sancţionează cu închisoare contravenţional ă de la o lun ă la 6 luni sau cu amend ă de la 300.000 lei la 1.200.000 lei, contravenţia prev ă zut ă la lit. d), cu amend ă de la 100.000 lei la 300.000 lei, iar cea prevazuta la lit. e), cu amend ă de la 40.000 lei la 100.000 lei.

ART. 51

  1. Constatarea contravenţiilor prev ă zute la art. 49 se face prin proces-verbal întocmit de:
    1. ofiţerii şi subofiţerii de poliţie, pentru faptele prevazute la lit. a), b) şi c);
    2. preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru fapta prevazut ă la lit. d);
    3. preşedintele biroului electoral, în cazul membrilor acestuia, precum şi preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul preşedinţilor birourilor electorale ierarhic inferioare.
  2. În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 49 lit. d) şi e), o dată cu încheierea procesului-verbal agentul constatator va aplica şi amenda.
  3. Contravenţiilor prevăzute la art. 49 le sunt aplicabile şi dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
  4. Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor prevăzute la art. 49 lit. a), b) şi c) va fi înaintat judecătoriei în a carei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia, care va aplica sancţiunea, ţinând seama şi de dispoziţiile Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, cu modificările ulterioare.

ART. 52

  1. Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a participă la referendum se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
  2. În cazul în care prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sanătăţii, care necesită pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care a produs vreuna dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoarea de la 3 ani la 10 ani.
  3. Tentativa se pedepseşte.

ART. 53

  1. Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
  2. Tentativa se pedepseşte.

ART. 54

  1. Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
  2. Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplica şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua referendumului
  3. Tentativa se pedepseşte.

ART. 55

  1. Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani.
  2. Tentativa se pedepseşte.

ART. 56

  1. Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
  2. Tentativa se pedepseşte.

ART. 57

  1. Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.
  2. Tentativa se pedepseşte.

ART. 58

Pentru toate infracţiunile săvârşite în legătură cu organizarea şi desfăşurarea referendumului acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

ART. 59

Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 49 sau a infracţiunilor prevăzute la art. 53-58 ori rezultate din comiterea acestora se confisc ă

ART. 60

Anexele nr. 1A, 1B şi 2-6 fac parte integrantă din prezenta lege.

CAP. 6
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 61

Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului se suportă după cum urmează:

  1. din bugetul de stat, pentru referendumul naţional;
  2. din bugetul comunei, oraşului sau judeţului, după caz, pentru referendumul organizat la nivel local.

ART. 62

Prevederile cap. XII din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi ale cap. VI din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale se aplică în mod corespunzător, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

ART. 63

  1. Prezenta lege intr ă în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
  2. Pe aceeaşi dată se abrogă Decretul-lege nr. 29/1990 privind instituirea referendumului naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 17 ianuarie 1990, precum şi orice alte Dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 26 octombrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 145 din Constituţia României.


PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ION DIACONESCU

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 8 februarie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 145 din Constituţia României.


PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS


SUS